Mai stiti melodia asta? iata cat e de reala:
Undeva prin Ghencea. Prelungirea Ghencea , mai exact. E important pentru ca acolo se circula doar pe cate o banda pe sens si e de obicei destul de aglomerat. (Nu, nu mergeam la stadion sa-l injur pe Becali, eram din alte motive in zona)
O banala statie de autobuz. O situatie si mai banala, dar atat de comica prin modul cum s-a produs. Aici astepta o tanara care iesea foarte mult in evidenta prin haine: colanti rosii , o fusta neagra foarte scurta si o bluza tot ceva pe rosu parca…nu bluza e importanta, nu o mai tin minte. As minti daca as spune ca tipa nu arata bine. Era clar ca planul ei reusise, era in centrul atentiei. Vorbea nepasatoare la telefon, cu spatele spre strada.
De acum incepe comicul. Trece o masina pe langa ea cu viteza destul de mica, doar era aglomerat. Claxon insistent, masina se incetineste o secunda, soferu face ochii mari, apoi trece mai departe. Urmatoarea masina avea doi pasageri, incep sa rada, claxoneaza si ei. A treia masina era ceva mai luxoasa, soferu la cravata si cu ochelari, tipul omului de afaceri. „Asta nu claxoneaza”, m-am gandit . Dar surpriza, omu o priveste pe deasupra ochelarilor si baga un claxon, incetinind. In timpu asta femeia isi vedea de treaba, vorbea linistita la telefon, mereu cu spatele spre strada. Probabil era mandra de ea, 3 masini consecutive e ceva…or fi fost colantii norocosi.
Dar sa continuam. In a patra masina soferul era tot un baiat, dar in stanga partenera era de paza.Doreste sa priveasca rapid, dar privirea ii ramane cam mult atintita. Fata de langa el se uita instinctiv spre aceeasi directie, moment in care masina accelereaza. Patru claxoane consecutive ar fi fost un record!
A cincea masina a fost marea surpriza. Era o Dacie papuc destul de amarata condusa de un nene cu par alb, doar celalalt pasager era mai tanar. Mosulica intrece orice asteptare, trage cel mai puternic claxon de pana acum, ii atrage atentia celui de langa el, aproape oprind masina. O masina de pe celalalt sens face aceeasi chestie. Pana acum nu remarcasem claxoanele de pe sensul opus…Deja le-am pierdut numarul, dar cred ca posesoarea colantilor rosii era foarte mandra de ea.
Distractia e oprita de venirea autobuzului al carui sofer priveste lung in statie si doar ridica sprancenele…claxonul autobuzului n-a avut sansa sa se faca auzit.
Colantii rosii se urca in „Mertan” si misterul se ridica…din pacate fata nu i-ar fi adus niciun claxon.
Acum am inteles de ce e atata galagie in traficul din Bucuresti, sunt fete frumoase!…sau macar au colanti rosii.